Un film pe care cred ca o sa-l vizionez si peste multi ani si tot o sa imi placa, unul dintre cele mai bune roluri ale lui Jim Carrey(si nu sunt fan) in The Mask (click to watch)
E ca atunci cand te uiti la vechile animatii Disney..cele desenate, nu cele pe computer...
Enjoy it!
duminică, 31 mai 2009
sâmbătă, 30 mai 2009
Cerc inchis - deschis
Bai copii, de o vreme buna se intampla un lucru de care nu sunt deloc multumit. Stiu ca avfem toti probleme, agitatie in viata, greutatile firesti, oboseala, griji, stres, oboseala iar, si tot asa, dar asta nu e motiv sa lasi sa treaca pe langa tine atata amar de vreme fara mai tii legatura cu unu, cu altu..
Pe bune, ne-am indepartat atat de mult ca "grup de prieteni" ca nu mai stiu ce Dumnezeu sa mai discut cu anumite persoane in cazul in care am reusi sa ne vedem. Dar mi-ar placea sa aflu!.
Daca o sa aud, respectiv citesc ceva gen - "da tu de ce n-ai dat nici un semn de viata" o sa consider un gest lipsit de decenta si bun simt. De ce? Pai aceeasi intrebare e valabila si pt cel ce o pune in primul rand. Cu alte cuvinte, nu cautam vinovati, explicatii, ci solutii, propuneri, initiative.
Nu mai conteaza ca nu ne-am mai vazut de mai bine de 6 luni(fara exagerari) hai sa ne vedem acum. hai sa facem o iesire, hai sa facem ceva sa ne vedem.
Tu, cel ce citesti randurile acestea, gandeste-te..de cat timp nu ne-am mai vazut?de cat timp nu am mai baut o bere, vanturat o pleata la un concert, etc? si daca nu ai baut o bere cu mine pana acum, nu e timpul trecut!
Cand ma gandesc la vremurile nu de mult trecute, ma intristez. Cati eram, cate faceam, cum le faceam..si ni se pareau putine, vroiam mai mult..si acum.....acum nici macar pe alea "putine" nu le mai facem...Ne-am instrainat unii de altii..de ce? ne-am lasat condusi de un rimt alert al supravieturii..si nu ne-am mai uitat in jurul nostru, decat poate cand ne-a fost greu..si atunci..surpriza..ajungi la faze stupide cand intrebi pe cineva de xulescu si nici ala nu stie nimic...
E trist si e mult prea devreme sa ne pierdem legaturile. Mai ales ca acum, e mai usor si mai simplu sa comunicam decat oricand...depasiti momentele orgolioase in care ii reprosati lu` X sau lu` Y ca nu au dat semne de viata pana acum si contactati-l.
Eu am spart gheata cu acest "articol", v-am spus ce am pe suflet..simt lipsa vremurilor cand eram un grup mult mai numeros si mai compact. Cu bune, cu rele, eram si era frumos.
In consecinta, eu voi incerca sa imi rectific stilul de viata, astfel incat sa fac mai mult loc pentru voi..Care voi? care vreti..sau "a la Marean"..care este.
Ar mai fi lucruri de spus..dar esenta a fost spusa iar eu voi incepe probabil sa aberez..mai mult..gratie oboselii.
Pe curand..sper
..
Pe bune, ne-am indepartat atat de mult ca "grup de prieteni" ca nu mai stiu ce Dumnezeu sa mai discut cu anumite persoane in cazul in care am reusi sa ne vedem. Dar mi-ar placea sa aflu!.
Daca o sa aud, respectiv citesc ceva gen - "da tu de ce n-ai dat nici un semn de viata" o sa consider un gest lipsit de decenta si bun simt. De ce? Pai aceeasi intrebare e valabila si pt cel ce o pune in primul rand. Cu alte cuvinte, nu cautam vinovati, explicatii, ci solutii, propuneri, initiative.
Nu mai conteaza ca nu ne-am mai vazut de mai bine de 6 luni(fara exagerari) hai sa ne vedem acum. hai sa facem o iesire, hai sa facem ceva sa ne vedem.
Tu, cel ce citesti randurile acestea, gandeste-te..de cat timp nu ne-am mai vazut?de cat timp nu am mai baut o bere, vanturat o pleata la un concert, etc? si daca nu ai baut o bere cu mine pana acum, nu e timpul trecut!
Cand ma gandesc la vremurile nu de mult trecute, ma intristez. Cati eram, cate faceam, cum le faceam..si ni se pareau putine, vroiam mai mult..si acum.....acum nici macar pe alea "putine" nu le mai facem...Ne-am instrainat unii de altii..de ce? ne-am lasat condusi de un rimt alert al supravieturii..si nu ne-am mai uitat in jurul nostru, decat poate cand ne-a fost greu..si atunci..surpriza..ajungi la faze stupide cand intrebi pe cineva de xulescu si nici ala nu stie nimic...
E trist si e mult prea devreme sa ne pierdem legaturile. Mai ales ca acum, e mai usor si mai simplu sa comunicam decat oricand...depasiti momentele orgolioase in care ii reprosati lu` X sau lu` Y ca nu au dat semne de viata pana acum si contactati-l.
Eu am spart gheata cu acest "articol", v-am spus ce am pe suflet..simt lipsa vremurilor cand eram un grup mult mai numeros si mai compact. Cu bune, cu rele, eram si era frumos.
In consecinta, eu voi incerca sa imi rectific stilul de viata, astfel incat sa fac mai mult loc pentru voi..Care voi? care vreti..sau "a la Marean"..care este.
Ar mai fi lucruri de spus..dar esenta a fost spusa iar eu voi incepe probabil sa aberez..mai mult..gratie oboselii.
Pe curand..sper
..
duminică, 10 mai 2009
Maxima zilei 4
Nimic amuzant de data aceasta, ci niste "maxime"..interesante zic eu..voi..puteti sa-mi spuneti:)
Sufletul omului e ca orice buruiană - dacă nu-i dai apă la timp, se veştejeşte, se chirceşte şi moare, adică-i piere dragostea de viaţă.
Cuţite înfig în noi doar cei pe care îi iubim.
Nimeni nu face pasiuni pentru femei cumsecade.
Pentru un părinte nimic nu este mai important decât să fie iubit de copilul lui. Dacă nu ştii să-l faci să te iubească, e o cauza pierdută.
Două calităţi pe lume nu pot fi simulate şi nici înlocuite ori echivalate prin procedeul "mai iei de ici, mai pui colea": inteligenţa şi bunătatea.
Înţelegerea semenului este condiţia omului evoluat.
Nu iubeşti cu adevărat decât pe cine respecţi.
Mai schimbător decât sufletul omului, decât concepţiile sale şi decât vremea nu e nimic.
Să-ţi tratezi prietenul de azi ca şi cum mâine ţi-ar deveni duşman şi duşmanul de azi ca şi când mâine ţi-ar deveni prieten. Este o bună politică.
(Arta Conversatiei - Ileana Vulpescu)
luni, 4 mai 2009
Povesti Adevarate 2
Inca un episod din cadrul "Povesti Adevarate".
Ion si Maria in pat. Ion, om serios si pus pe treaba, o duce pe piscurile fericirii pe Maria, o data, de doua, de trei cand deodata, Maria cade pe pat amortita toata si semi lesinata respirand cu nesat.
Ion, pornit pe treaba, ignora starea Mariei, o apuca si iar incepe pana cand Maria gafaind si cu un glas disperat striga:
Gata Ioanee ca ma doare sufletuuuu!!!
Umbre garanteaza pt veridicitatea povestei:))
Ion si Maria in pat. Ion, om serios si pus pe treaba, o duce pe piscurile fericirii pe Maria, o data, de doua, de trei cand deodata, Maria cade pe pat amortita toata si semi lesinata respirand cu nesat.
Ion, pornit pe treaba, ignora starea Mariei, o apuca si iar incepe pana cand Maria gafaind si cu un glas disperat striga:
Gata Ioanee ca ma doare sufletuuuu!!!
Umbre garanteaza pt veridicitatea povestei:))
Abonați-vă la:
Postări (Atom)