Man Of The Hour - Foster Brooks

De la inceputurile roasturilor din "Tonight`s Show"..

Inca unu la numaratoare :)

Mno, o trecut asa repede anul asta ca nici nu am mai apucat sa scriu ceva pe aici. A fost un an greu, un an muncit, un an cu multe sacrificii, dar un an care a adus si schimbari in bine, reusite si a motive de bucurie. A fost un an care a scos la suprafata o alta fata in oameni, una mai apropiata de adevarata lor conditie. Fie buna, fie mai putin placuta.

Per total, un an cu multe experiente mai dure, un an de maturitate, unde singura nemultumire a fost lipsa calatoriilor prin locurile mele de suflet, dar asta inseamna ca e mai mutla "presiune" pe anul ce vine:).

Nu stiu cum ati avut voi acest an, dar pot doar sa va urez Craciun Fericit! si un An Nou pe nevoia sufletelor!

La Multi Ani!

La final ceva dragut si pt auditie.

Something awsome - 2 -

Asta e partea lunga....pe domnu cu flautul il auziti in primele minute si apoi pe amandoi in ultimele 4...

Something awesome..:)

Mai viral....

Pedo Bear`s van

>:)

Funny thing ..

>:)




! pwnd ! :)

B.M.F.F. - 19.06 - awsome night

In seara asta am reusit sa ajung la Bucharest Music Film Festival si ma bucur enorm. A fost o seara superba, dar care a trecut muuult prea repede(si din cauza vijeliei care a fortat organizatorii sa isi ia jucariile si sa plece).
Pe scena a fost trupa orchestra Traffic Strings, compusa din 8 artisti foarte buni, considerati de multi ca fiind din elita muzicienilor romani. Opt oameni au reusit o prestatie superba, cu un aranjament muzical care nu contenea sa iti dea fiori pe spate si sa iti ridice parul. A fost o racorire a neuronilor, o baie a emotiilor si o incordare-relaxare "spasmatica" a muschilor, care incercau sa tina ritmul cu sunetele, lucru greoi de realizat fara sa arati ca un nebun :))

Ma bucur ca am reusit sa imi readuc aminte de zilele cand mai mergeam la astfel de evenimente si sper ca pofta trezita sa nu imi fie amortita de problemele cotidiene. A fost o seara reusita, imi pare rau ca unii nu au putut ajunge sa se bucure si ei. Va dau eu de la mine:)

Las mai jos doua clipuri cu respectivii care sa va inmoaie timpanul.

Lumea necunoscutului

           Cu putin timp in urma am fost intrebat ce inteleg eu prin "Lumea necunoscutului trebuie intotdeauna respectata", aceasta propozitie fiind semnatura personala la email. Am vrut sa ofer acest raspuns direct, dar mi-am dat seama ca este prea mult de spus, iar un raspuns ciontit si lipsit de explicatii nu imi suradea.


           Din punctul meu de vedere, poti sa o consideri o concluzie, una la care am ajuns dupa ce am fost scuturat de viata de cateva ori pentru imprudenta, imaturitatea, naivitatea si lipsa de respect fata de ce era in jurul meu si de care eu eram constient, sau nu.

           Semnificatia aceastei propozitii se aplica pe toate planurile existente in viata unei persoane, pentru simplul fapt ca respectul este un lucru vital in orice interactiune. Fie ca e vorba de respectul de sine, respectul pentru o persoana importanta in viata ta, sau fata de un mod de viata, respect fata de principii sau respectul fata de toate lucrurile pe care noi nu le cuprindem rational constient, el trebuie sa isi faca prezenta in permanenta.

           „Lumea necunoscutului trebuie intotdeauna respectata”.Aceasta lume a necunoscutului poate fi creionata incepand

Fata in fata cu tine insuti

Citind cateva randuri primite via e-mail am simtit placerea si nevoia sa scriu cateva randuri. Mesajul primit este reprodus mai jos in forma partiala fiind urmat de cateva cuvinte personale.

Cateva randuri despre felul cum ratiunea si sentimentele pot actiona asupra vietii noastre asupra sanatatii noastre si asupra relatiior noastre cu cei din jur. Pare plicticos dar devine interesant cand incepi sa te regasesti in vari ipostaze mentionate mai jos..

MEDICINA HOLISTICA,

dr. Lidia Mandru

[...]

Se cuvine sa iertam nu numai in gand, ci si cu sufletul.

Cel mai mult ne leaga de trecut supararile neiertate.

Dependenta naste frica, indoiala, depresia si supararea.

Here Again..

Dupa multa vreme simt dorinta si placerea de a scrie ceva pe blog si asta in mare parte se datoreaza unor aproximativ 10 secunde ce au venit la sfarsit de seara, inainte de "noapte buna" si "sper sa ne vedem mai des"...au fost cateva propozitii care m-au facut sa imi readuc aminte de ce acum multi ani am scris pe o hartie albastra "..ever and ever kiddo", sau de ce legatura dintre noi tine de....9-10 anisori.

De ce spun asta? pentru ca de vreme buna nu stiam ce am pierdut si, pe cat de evidenta ar parea, e un lucru pe care nu multi si-l observa pierdut... sau ratacit. Pentru asta iti multumesc.

In ultima vreme ma tot amageam cu fel de fel de scuze, suficient de plauzibile pentru autocritica impusa, dar toate argumentele logice se pierd atunci cand e vorba de asta.


Si acum ca sa fac un pic de lumina pentru eventualii cititori

in 5 ani de trait in Bucuresti un lucru esential - din punct de vedere personal - care ma distingea de ceilalti muritori din capitala era expresia libera, zambitoare si primitoare pe care o aveam atunci cand gandurile imi fugeau in departari si muschii fetei ramaneau fara control constient, cum ar spune unii cand iti relaxezi muschii fetei...Pe unde mergeam metrou, autobuze, orice mijloc de transport vedeam buze cu colturile orientate in jos, sau in cel mai bun caz drepte...fete triste sau cel mult inerte, lipsite de lumina, de speranta...

(Ca fapt divers , incercati sa va surprindeti in momente in care gandul rataceste si vedeti mimica fetei voastre atunci cand e relaxata..aia este starea reprezentativa sau nivelul starii tale de spirit/ starea emotionala din acea perioada. Poate ca veti cauta sa gasiti argumente prin care sa va scuzati sau sa combateti ce am spus, dar nu pe mine trebuie sa ma convingeti..fiecare are datoria sa fie cinstit cu el insusi. Eu unul m-am simtit oarecum tradat de ratiune, in sensul ca ratiunea a preferat sa ignore problema decat sa o infrunte)

Acum am vazut prin ce trebuie sa trec ca sa ajung si eu o mutra obosita si inerta..nu, nu inerta, mult prea serioasa si prea transanta, unde sensibilitatea pentru problemelor altora se regasea cu mare greutate. Partea buna e ca acum stiu ca voi trece cu mai mare usurinta peste situatii de genul pe viitor.

Am uitat sa fac unele lucruri pe care eu singur le spun altora si am ignorat clopotelele cand sufetul le-a tras.

Poate ca veti spune ca sunt un tampit, ca totusi vorbim doar despre un zambet. Dragii mei, poate aveti dreptate, dar un lucru il stiu sigur, nimic nu e mai greu decat sa treci prin viata zambind din suflet in fiecare moment. Daca cineva reuseste asta e pe putin spus de admirat..Eu unul ma stradui si acum am invatat mai bine din tainele pastrarii cumpatului si al detasarii de probleme....si ma bucur. Sunt doar usor intristat ca a durat atat de mult sa imi dau seama si mai mult decat atat, ca nu am vazut singur..

D-asta sunt buni prietenii la casa omului. (Si pt ca trimit sms-uri la ora asta :)) )

Am scris suficient, va las in vib-uri de Patrice...

Mihai Eminescu..

Un articol interesant ce priveste aspecte din viata lui Eminescu si a "apropiatilor" sai..


Adevarul despre Eminescu

* Postat de Nicu Dan Petrescu în Martie 4, 2010 la 4:11pm
* Vezi blogul lui Nicu Dan Petrescu

Chiar dacă ziua de naştere a lui Eminescu se sărbătoreşte pe 15 ianuarie, în realitate data aceasta este doar simbolică, cea reală fiind 20 decembrie „pe stil vechi" sau 1 ianuarie „pe stil nou". Înregistrarea naşterii s-a făcut mai târziu de către părinţi, iar ulterior a survenit reforma calendarului. Cu toate că au trecut mai bine de 100 de ani de la lupta sa singulară şi exemplară pentru fiinţă neamului românesc, adevărul despre Eminescu încă se aşteaptă rostit. Dincolo de atacurile tot mai virulente ale denigratorilor postmoderni, Eminescu a rămas pentru cei mai mulţi o enigmă. Activitatea sa publicistică şi politică orientată spre întregirea României este pentru cei mai mulţi o necunoscută. Puţini ştiu că Eminescu a fost, în propria lui ţară, victima uneia dintre cele mai josnice manevre de defăimare publică, dezinformare şi intoxicare specifice serviciilor de spionaj. El a intrat în malaxorul aparatului represiv al poliţiei politice şi a devenit o problemă şi o afacere de Stat. După moarte, publicistica sa a fost trecută la index, iar posteritatea sa a fost deformată şi manipulată de toate regimurile politice care s-au succedat în România.

Dosarul Eminescu

Cea mai însemnată parte a activităţii lui Eminescu a fost dedicată gazetăriei şi politicii. Din 1876, devine ziarist profesionist - ocupaţia sa principală până la sfârşitul vieţii. Debutează la Curierul de Iaşi şi apoi, în 1877, este redactor la Timpul, din 1880 redactor şef şi redactor pe politică până în1883. În mod brutal, în iunie 1883, munca sa este întreruptă şi este internat cu forţa într-un ospiciu. Poliţia, sub apăsarea Puterii regale, îl

Civilizatia de sub Marea Neagra

Later edit: am vazut acum ceva erori in afisarea textului si le-am rezolvat..acum se vede tot bine.

Mai jos este prezentat un articol destul de simpatic pentru ceea ce "spune"...desi e lungut, merita sa il duci pana la capat...

Enjoy it..

Robert Ballard, cel care a descoperit epava Titanicului, este un savant ale carui metode, desi controversate, au dat roade pana acum. Pentru ca ipotezele sale, de cele mai multe ori diferite de ale majoritatii cercetatorilor, erau demonstrate in final de descoperirile facute, descoperiri care-i faceau pe multi sa-si bage capul in nisip, facandu-se ca uita ca tot ei erau printre cei mai vasnici contestatari ai ipotezelor emise. In urma cu cativa ani, Ballard a mai emis o ipoteza, anume aceea ca Potopul descris de Biblie ar fi fost localizat pe actualul teritoriu al Marii Negre. Asa ca o echipa condusa de Ballard a poposit pe tarmul Turciei, reusind sa filmeze, la mai putin de 20 km de tarm, mai multe artefacte specifice perioadei comunei primitive.

Mai exact, era vorba despre o stânca cioplita si de doua unelte de piatra dotate cu câte o gaura, probabil pentru suportul lor lemnos. In plus, submarinul a reusit sa filmeze si niste bârne foarte bine conservate de apa marii, pe care se vad semne de pNicucrare artificiala. Aceste descoperiri arata ca, in urma cu multi ani, Marea Neagra a fost un lac al carui tarm era locuit. In perioada de sfârsit a erei glaciare, datorita incalzirii atmosferei si topirii ghetarilor nivelul Mediteranei a crescut fara precedent. Apoi, in urma cu 7000 de ani, datorita presiunii apei – si probabil in urma vreunui cutremur - fâsia de pamânt care separa Mediterana de lac a fost efectiv pulverizata si apele sarate ale Mediteranei au inundat micul lac, transformându- l in ceea ce este astazi. Torentul a fost fantastic.

Forta apei a depasit de 2 – 300 de ori pe cea a cascadei Niagara, calculându-se ca pentru echilibrarea nivelelor apelor ar fi fost nevoie de aproximativ 40 de zile. In sprijinul acestei teorii, cercetatorii arata ca in anumite zone ale fundului Marii Negre, exista ape dulci, ramasite ale vechiului lac. Din cauza lipsei curentilor si a oxigenului, acele ape au ramas neamestecate cu apa marii.

Mai mult, mediul de acolo este lipsit de oxigen, ceea ce inseamna ca exista conditii optime de conservare a habitatului de acum câteva mii de ani. Echipa lui Ballard a descoperit pe fundul Marii Negre, cateva specii de scoici, unele disparute, altele pe cale de disparitie, dar toate cu o vechime cuprinsa intre 7..500 – 15.000 de ani, ceea ce i-a facut pe cercetatori sa afirme ca Marea Neagra a fost, pe vremuri, un lac cu apa dulce.

Mai mult, cativa membri ai echipei lui Ballard sustin ca acesta este convins ca actuala Mare nu a existat in urma cu 10 – 15.000 de ani, aici traind o civilizatie prospera, careia ii apartin constructiile ciudate semnalate de sonar pe fundul apei. Si ca totul sa fie si mai incurcat, s-a pronuntat cuvintul Atlantida.

Harta intocmita cu ajutorul sonarelor a lasat sa se intrevada ca pe vremuri, fundul marii era, in fapt, " un tarm plat, cu o plaja de nisip care cobora lin", dupa spune insusi coordonatorul lucrarilor.

Potopul a inceput in Romania

Biblia vorbeste despre un mare potop caruia nu i-a supravietuit decat Noe si familia sa. Mergand pe firul Bibliei, constatam ca, dupa ce fiii lui Noe s-au despartit si a plecat care incotro. Numai ca, desi in afara lor nu mai ramasese nici un om pe Pamant, fiii lui Noe s-au intalnit, totusi, cu oameni. dar nu de inadvertentele Bibliei ne vom ocupa in acest material. Analizind scrierile vechi ale fiecarui popor, constatam ca la fiecare gasim cate un potop din care s-au salvat foarte putini. Ce e mai interesant, e faptul ca legendele românesti vorbesc, la randul lor, despre diverse inundatii catastrofale, dar cine sa ia seama la niste `povesti', cum le spun majoritatea românilor.

Si totusi, atunci cand aceste "povesti" sunt demonstrate fizic, cu vestigii fizice descoperite, lumea stiintifica amuteste, da putin inapoi si apoi incearca sa demonstreze noua ipoteza, uitind ca tot ea refuza sa accepte niste idei ce pareau a depasi realitatea construita cu migala, de unii pseudo-cercetatori, timp de ani de zile.

Sfirsitul Atlantidei si inceputul Potopului

Michael Robinson este profesor la Universitatea Ohio si este specializat in inundatiile catastrofale care s-au abatut asupra Pamantului din cele mai vechi timpuri.

A fost unul dintre cei care au imbratisat ipoteza emisa de Robert Ballard, cand acesta afirma ca Potopul Biblic a inceput in bazinul Marii Negre. Numai ca, spre deosebire de Ballard, Michael Robinson a preferat pentru cercetarile sale nu tarmul turcesc, unde echipa primului a descoperit doar o epava de corabie veche de cateva mii de ani, ci tarmul nordic românesc, in apropiere de insula Serpilor, si unde aparatura a inregistrat niste constructii ciclopice stranii, piramide si catadele ce par de neinchipuit pentru zilele noastre.

"In cercetarile mele m-am bazat foarte mult pe textele mistice care arata ca toate civilizatiile isi au radacinile pe teritoriul patriei dumneavoastra si am avut acces la toate descoperirile facute in România, din acest punct de vedere, descoperiri de care românii nici macar nu au auzit". Robinson face mai mult. El isi face cercetarile in lungul bazinelor riurilor românesti, despre care considera ca sunt ramasite ale unui fluviu imens care strabatea continentul eurasiatic sau chiar ale unui lac cu apa dulce care acoperea România in urma cu mai multe zeci de mii de ani. Ipoteza sa este destul de indrazneata, dar nu singulara. Afirma ca pe teritoriul României Mari ar fi fost fantastica Atlantida si ca cetatile descoperite in munti nu sunt decat ramasite a ceea ce a mai ramas din stravechea civilizatie, dupa scufundarea acesteia. Mai mult, suprapune aceasta ipoteza cu o alta, cea a originii Potopului, punind egalitatea intre cele doua evenimente.

"Ceea ce oamenii au numit Noe si familia sa, au fost, in fapt, singurii atlanti care au supravietuit cataclismului. Iar arca a fost construita din lemn de cedru la dumneavoastra, in România, locul de unde a inceput si marea inundatie a Pamantului".

Padurea ingropata

La mijlocul anilor `80, autoritatile centrale de la Bucuresti au decis, cu o simpla semnatura, sa stearga sate intregi de pe harta României, sa stramute populatia, sa distruga vestigii arheologice cu o vechime de cateva mii de ani.. Si totul in numele unui asa zis proiect de canalizare a Argesului, de faurire a maretului canal Dunare – Bucuresti.. Atunci, in mai putin de o saptamana, cateva localitati au disparut definitiv din peisajul administrativ românesc. Nu au fost iertati nici macar mortii.

"Cu buldozerele si excavatoarele i-au dezgropat, domnule. I-au incarcat in camioane, ca erau morti de zeci de ani sau de o saptamana, pe toti i-au urcat in camioane si nu i-am mai vazut de atunci. L-au luat pe tatica si pe aia batrini, nu si-ar gasi niciodata odihna", spune cu obida Nicusor Tudor, un batrin de 74 de ani din Mihailesti, care inca se mai tine bine, ca toti cei de prin partea locului. Numai ca, dupa ce au sapat vreo 5 – 6 metri in adancime, cupele excavatoarelor au inceput sa se umple cu tot felul de resturi vegetale. Nimeni nu s-a sesizat in afara inginerilor care coordonau lucrarile. Acestia au inteles ca acolo, la adancime, este ceva. Si au chemat arheologii. Nu mica a fost surpriza tuturor cand, continuin cu atentie sapaturile, au constatat ca la o adancime 15 – 25 de metri, se gasea nici mai mult, nici mai putin, decat o... padure preistorica. Mai mult, nisipul care le acoperise conservase atat de bine lemnul copacilor, incat acestia, eliberati de sub pamant, pareau inca in viata si se puteau deosebi soiurile.

Marea inundatie glaciara

Specialistii adusi de la Bucuresti au descoperit soiuri vechi de stejar, fag, gorun si tei. Datarea cu carbon a aratat ca nisipul care acoperise padurea de foioase avea o vechime cuprinsa intre 10.000 – 12.000 de ani. Ceea ce insemna ca padurea in sine era mult mai veche.. Putini au fost cei care si-au pus atunci intrebari referitoare la cum ajunsese padurea sa fie acoperita de ape. Se stia ca teritoriul României a fost sub ape acum milioane de ani, dar nu se cunostea si motivul inundatiei. Nimeni nu banuia ca peste cateva zeci de ani, Ballard urma sa vina si sa emita o ipoteza fantastica, anume ca aici, avusese loc marele Potop descris de Biblie. Parte din cauza topirii ghetarilor si cresterea nivelului Mediteranei mult peste nivelul normal, fapt care a generat surparea limbii de pamant care o unea cu Marea Neagra. Apele din sud au facut ca nivelul vechiului Pont Euxin sa creasca pana peste poate si apele sa se reverse pe teritoriile din jur. Dar ulterior apele s-au retras si au permis aparitia unei noi flore si a unei noi faune.

Padurea descoperita sub fosta albie a Argesului, facea parte, se pare, din noua flora. Si atunci a mai venit o inundatie, mai recenta, in urma cu 10 – 12 milenii. Ceea ce insemna ca padurea in sine era mult mai veche. Putini au fost cei care si-au pus atunci intrebari referitoare la cum ajunsese padurea sa fie acoperita de ape. Se stia ca teritoriul României a fost sub ape acum milioane de ani, dar nu se cunostea si motivul inundatiei. Nimeni nu banuia ca peste cateva zeci de ani, Ballard urma sa vina si sa emita o ipoteza fantastica, anume ca aici, avusese loc marele Potop descris de Biblie. Parte din cauza topirii ghetarilor si cresterea nivelului Mediteranei mult peste nivelul normal, fapt care a generat surparea limbii de pamant care o unea cu Marea Neagra.

Apele din sud au facut ca nivelul vechiului Pont Euxin sa creasca pana peste poate si apele sa se reverse pe teritoriile din jur. Dar ulterior apele s-au retras si au permis aparitia unei noi flore si a unei noi faune. Padurea descoperita sub fosta albie a Argesului, facea parte, se pare, din noua flora. Si atunci a mai venit o inundatie, mai recenta, in urma cu 10 – 12 milenii... Probabil ca dintre cei care catesc aceste randuri sunt multi care au vazut pe viu o inundatie. Si atunci au remarcat si cantitatea de nisip si mil care ramane dupa ce se retrag apele. Sa fie de vreo 20 – 30 de centimetri cel mult. Asta in conditiile in care apa ajunge sau chiar depaseste doi metri. Si atunci nu pot sa nu-mi pun o intrebare: oare ce cantitate de apa s-a revarsat asupra zonei argesene, pentru ca nisipul ramas in urma ei sa aiba o adancime de 15 – 20 de metri... Calculati singuri si veti ajunge la o adancime a apei cuprinsa intre 100 – 150 de metri. Ce ape puteau alimenta o astfel de inundatie?

Tsunami pe Arges?

Descoperirea padurii preistorice sub pamanturile Argesului, i-au determinat pe specialisti sa efectueze cercetari si in alte zone apropiate. Rezultatele au fost fantastice: padurea se intindea pe o suprafata mare, intre localitatile Glina-Bobesti, Jilava, Domnesti, Mihailesti-Cornetu. In plus, prospectiunile arata ca se intinde mult in sud, aria terminindu-se, probabil, undeva pe teritoriul Bulgariei. In toate locatiile, rezultatul cercetarilor a aratat un singur lucru: apele au acoperit zonele intr-o perioada extrem de scurta de timp, pe care arheologii au estimat-o la doar cateva saptamani.

"Ori asa ceva, nu se putea intampla din cauza topirii gheturilor, afara doar de cazul in care Terra nu a fost lovita de vreu meteorit. Ori din ce stim noi, in perioada de acum 10.000 – 12.000 de ani, nici un meteorit nu a lovit Pamantul", afirma Codrin Niculescu, paleontolog si biolog. Domnia sa insa, are o terorie foarte interesanta, desprinsa parca din filmele SF. Ipoteza sa pleaca de la basoreliefurile si scrierile foarte vechi in care nici un popor din antichitate nu mentioneaza Luna, celebrul astru al noptii. Ori, daca Luna ar fi fost atunci in apropierea Pamantului, este imposibil ca acest lucru sa nu fi fost remarcat de cei vechi, buni astrologi, care urmareau mersul astrelor pe cer si influenta lor asupra vietii oamenilor. Si atunci, inseamna ca Luna nu a fost dintotdeauna satelitul natural al Pamantului.

"Mai mult ca sigur ca, in momentul in care Terra a primit Luna, Pamantul intreg a cunoscut activitatea dezastruoasa a marilor valuri. De exemplu, urmele lasate in Hawai atesta ca pe acolo au fost valuri ucigase – cum le spunem noi – sau tsunami, cum le numesc japonezii, inalte de cateva sute de metri. E posibil ca pe Arges sa avem de-a face tot cu un val imens, nu cu o inundatie catastrofala" .

In sprijinul teoriei sale, domnul Niculescu aduce lipsa aproape completa a sedimentelor de animale marine pe linia pe care se intinde padurea preistorica. "Lipsa aceasta ne arata clar ca zona nu a fost una marina, permanenta, ci a fost inundata pur si simplu intamplator. Iar compozitia nisipului sarat a conservat foarte bine copacii".

Bizara fortificatie de lemn

Dar nu padurea subterana a fost cea mai interesanta descoperire a arheologilor veniti la fata locului. Intr-una din zile, sapatorii au scos la iveala o constructie bizara din lemn, alcatuita sub forma unei mici fortificatii.

Cu toate astea, nu s-au gasit deloc schelete umane sau de animale, in conditiile in care s-a presupus ca respectiva constructie nu s-a ridicat singura.

"Unde au disparut cei care au construit ciudata fortificatie de lemn, este iarasi o intrebare fara raspuns. Pe de o parte, e posibil ca valul urias sa-i fi surprins pe locuitori iar ulterior trupurile lor, luate de apa, sa fi fost mancate de animalele marine. Dar la fel de posibil este ca locuitorii sa fi aflat din timp despre iminenta valului ucigas si sa se fi retras pe inaltimile muntilor. Si atunci, daca acceptam cea de a doua ipoteza ca fiind mai plauzibila, de unde puteau sti niste primitivi ca oceanul va matura zona Agesului?"

Referitor la cetatea descoperita, locuitorii sunt convinsi ca nu a fost vorba de o fortificatie in sine, ci despre casa lui... Noe. Numai asa poate fi explicata lipsa pietrelor din fortificatie, prin aceea ca era vorba doar de o casa de locuit, fortificata impotriva actiunilor unor animale. Unii oameni de stiinta sustin ca in perioadele de mari transformari continentale, animalele – si mai tarziu oamenii – paraseau unele zone periculoase pentru altele mai ferite de primejdii. Asa s-a intamplat, probabil, si cu fortificatia de lemn, locuitorii acesteia migrand, pur si simplu catre o zona mai sigura. Pornind de la padurea antica descoperita pe linia Argesului, ulterior s-au facut sapaturi in partea opusa, pe Valea Prutului..

Si... surpriza. au fost descoperite depuneri stratificate de nisip cu aceeasi compozitie ca si cel din sudul tarii si datind din aceeasi perioada de timp, respectiv sfirsitul paleoliticului si inceputul neoliticului. Doar paduri nu au fost gasite de data asta, dar probabil ca zona nu era una impadurita, ci una de cimpie.

"In acel moment am fost pusi in fata unei intrebari fara precedent. Ce fel de val putea sa mature intreg cuprinsul tarii si sa aiba o inaltime de peste 100 de metri? Cum s-a format acel val? A devastat doar teritoriul României sau toata Europa? A fost un val oceanic, cu apa sarata sau un val cu apa dulce?"

Copacii milenari

Dincolo de ipotezele cercetatorilor, locuitorii din Mihailesti continua sa scoata din carierele de piatra trunchiurile vechi de mii de ani si sa le arda in sobe. Pe ei nu-i impresioneaza faptul ca distrug acele vestigii arheologice aproape unice in lume. Lor le e frig si nu au cu ce se incalzi. Le e foame si trebuie sa gateasca inca pe plite, pastrate si acestea din batrini, dar niste batrini mai apropiati de zilele noastre. Si distrug copaci care au cativa metri grosime, asa cum probabil nu vor mai creste niciodata pe aceste meleaguri. Florea Dumitru, imi spune:

"Domnule, noi suntem unicat in lumea asta. Noi nu mergem la padure ca sa taiem vreun copac. Noi mergem sa dezgropam copacii de care avem nevoie pentru foc. Si numai Bunul Dumnezeu stie cum au ajuns pomii astia sub nisip. Cei mai batrini spun ca asa au ramas de la Potopul cel mare de pe vremea lui Noe." Deocamdata nici o ipoteza nu a fost pe deplin demonstrata. Iar numarul copacilor milenari descreste de la o zi la alta... Trebuie oare sa condamnam localnicii pentru ca incearca sa supravietuiasca distrugand urmele trecutului? La urma urmelor, nu asa au facut dintotdeauna oamenii? Fiecare civilizatie noua a distrus-o pe cea veche. Si se pare ca nu din rautate, ci din simpla dorinta de a supravietui.

http://www.razboiulnevazut.com/civilizatia-de-sub-marea-neagra.html

Poem de dragoste vechi babilonian

..autor necunoscut

1. Iubita mea, nu-ţi acoperi farmecele
2. Inima s-a bucurat când ţi-ai descoperit umerii
3. Aş vrea să-ţi sărut buzele dulci
4. Văzându-ţi faţa îmi umple inima de bucurie
5. Dacă trebuie să plec, nu te îngrijora, te rog
6. ....
   
7. Când mă întoarc o să ne bucurăm şi ne întâlnim fericiţi
8. ....
   
9. Când vin în casa noastră o să-ţi mângăi părul
10. ....
    
11. Eu şi cu tine vom cânta fericiţi
12. Poate se va întâmpla vreo nenorocire, dar vom fi tari împreună
13. ....
    
14. O să am grijă de tine
15. Zeii ne-au binecuvântat dragostea pentru totdeuna
16. Casa noastră va fi plină de fericire din nou.

-------------------------------------------------
multumesc Camelia

Timpul...trece..

..si is vede linistit de treaba lui...nu-l alearga nimeni, nu-l streseaza nimeni, nu-l deranjeaza absolut nimic...el se scurge ne scurge si pe noi odata cu el...doar ca el are eternitatea pentru asta..

In ultima vreme nu am reusit nici sa ma gandesc sa scriu ceva..pentru ca timpul m-a dus pe circuit si m-a pus la sprinturi/rezistenta...si blogul a picat in zona de lucruri "expendable"..

De la Mos Nicolae pana la Craciun am avut un regim de lucru alert, dar care mi-a dat avantajul financiar pentru sarbatori...Sarbatori care au fost linistite, in familie si cu prieteni.

Pe 30 si 31 am facut aproximativ vreo 750-800km in interes de munca, dar a meritat. Peisajul de care m-am bucurat m-a facut sa uit de nesomn, de drum lung, de noroaie, de tot...a fost o gura de aer.

De revel, na, ca tot omu care e obosit...un pic de sampanie, un pic de alcool, ceva muzica si ??? ce o mai fi fost:)) cert e ca pe 3 am repetat, cu ocazia unei aniversari, unde am invatat ca ruleta este un joc foarte bun, cat timp e cu shoturi:)) Si mi-am adus aminte in acelasi timp de ce nu e bine sa amesteci mai mult de 2 bauturi o data...Desi jucam mai bine guitar hero dupa:)))

Odata cu ianuarie m-au atins o serie de cheluieli intr-o perioada destul de scurta, cand a trebuit sa dau din buzunar vreo 10-11 mil...ceea ce m-a bagat o vreme intr-o criza financiara....din care nu am iesit cu totul..inca..dar situatia arata bine.

In Februarie am dat si eu ochii cu sesiunea de la noua facultate...am fost tare surprins sa vad diferenta de nivel de examinare...de la cer la pamant...am trecut prin ea relativ dansand:))

Iarna cum o fost destul de inzapezita in ianuarie si februarie, ne-a cam zapacit cu lucru, pentru ca am cam stat...ceea ce nu o fost bine pentru portofel...dar dupa cum spuneam, situatia arata bine acum.

Tot in Februarie am avut o aniversare speciala...4 ani de convietuit cu un suflet langa mine...cu poate o singura cearta serioasa in tot acest timp...nici nu stiu cand au trecut...cum spuneam mai devreme, Timpul isi face de cap si nu prea ne anunta... Nu iti dai seama decat atunci cand suna telefonu si auzi prietenii cum te cheama la nunta....te pune uneori pe ganduri..


Martie veni, 1 martie se afisa la portita noastra si cheltuielile au inceput iar..dar data asta am scapat mai ieftin decat ma asteptam, ceea ce a fost o mica relaxare:) vine 8 martie si atunci dau cu ochii de mai multe persoane...Dar cat timp sunt daruri din inima merita.

Noul an a adus un pic mai multa comunicare, s-au refacut unele legaturi dintre anumiti prieteni mai vechi, care din varii motive au avut nevoie de o...??..detasare sa spunem..Dar ma bucur ca au regasit usa mea:)


No..asta fuse o scurta trecere in revista a ultimei perioade in care nu am mai scris nimic...sarind peste ceva intamplari "simpatice" gen "smart extreme off-roading" diferenta, facand-o Touaregul care ne-a smuls din santuletul in care am ramas - de data asta cu un logan mcv - fara urma de efort, apoi ceva namoale si gropi in care ne-am "distrat", dar toate fura simpatice.

Boring up-date over and out..

Urmeaza ceva articole preluate ce promoveaza orientarea clasica a blogului..cand o sa am timp...




1 Martie Frumos fetelor si o primavara de care sa ne bucuram cu totii!