Just remembered..

..how much i like this .

Interlocked - Amaaaaziiing!

Am dat peste jocul asta fara sa vreau si m-am lipit de el. E 3 noaptea si imi stoarce neuronii si imi place! :))

Un joc foarte destept care te face mai destept. Inca nu am gasit un cod de embed, dar va las link catre el.
Back to brain torturing i go :D


<< Interlocked >>

Amintiri din copilărie

Nu ştiu ce mi-a venit azi, dar m-a luat un dor de muzica pe care o mai ascultam prin 93' - 98' pe când aveam 6-12 ani şi anume de momentele când vineri sau sâmbată seara ascultam Radio Prahova, la un difuzor improvizat cu firul legat la un radio de la etajul de mai jos, emisiunea Top Grave. Era singura emisiune de rock din acea vreme la care puteam să am acces. Ţin minte că trimiteam săptămânal scrisori cu Top 10 :)) Ce vremuri frumoase, mai ales când piesele favorite urcau poziţii bune în top eram aşa de mandru şi de bucuros :).

Ei bine, într-o seară de iarnă ascultam GOD - The Waiting şi piesa este una de doom-gothic să zicem, iar pe mine mă apucase talentul artistic. Îmi trag plapuma pe cap şi încep să cânt grohăi (pe cât poate grohăii un copil de 11-12 ani). Eu eram în extaz, cântam de minune, deja mă vedeam înregistrând albume...până când aud uşa de la cameră deschizandu-se, pe sormea ţipând după mama şi apoi pe mama panicată crezând că am cine ştie ce criză şi mor. A venit, a tras plapuma de pe mine, a tras două perechi de palme după ce m-a pipait să nu aibe copilul ceva şi s-a asigurat că n-am nimic şi apoi mi-a distrus "radio-ul". Am fost devastat, visele mele de legendă groh scuipat s-au spulberat, dar cel mai tare m-a durut când a smuls firele trase şi pitite cu mare truda de la etaju de mai jos.

Vă las acum în compania celor de la GOD cu niste piese all time favorites. Cred că o să pun şi versurile în caz că cineva vrea să înţeleagă ce spun băieţii :))
 Încep cu o piesă mai usoară (sper eu). Oricum, versurile pentru perioada respectivă şi pentru genul de rock abordat de ei sunt interesante dacă nu deosebite.


  GOD - Noaptea (Here comes the night)


God - Noaptea (Here comes the night)
In altarul sfintei credinte inalte
Tu esti viata mea, tu esti partea mea
In fata inimii tale impietrite
pot sa iti jur ca voi muri acuma
Voi muri intr-o mare de lacrimi adanca
cu valuri spumegande
ce soarele asfintitului il acopera total
lasand loc doar negurii fade...

Here comes the night...The Night!!!

Iata vine noaptea, coboara amagitor
Ielele - fiintele imi plang de dor
Neinsufletite ma ademenesc induiusator
pentru tine, Doamne, eu sa mor!

In altarul sfintei credinte inalte
Tu esti viata mea, tu esti partea mea
In fata inimii tale impietrite
jur ca te voi iubi pana voi muri
Voi muri intr-o mare de lacrimi adanca
ce valurile si le inalta maret spre cer
si soarele asfintitului dispare incet
facand loc doar beznei orbïtoare...

GOD - From the Moldavian Ecclesiastic Throne

God - From the Moldavian Ecclesiastic Trone
Întâi-u sabia-i va răsări-s-au din groapă -  Floare di otel, vestindu
"Războiu cel mare" care va da drepatate neamului românesc. 
Tineti minte cuvintele lui Stefan: "Că Moldova n-o fostu a strămosilor mei, n-o fostu
a mea si nu e a voastră, ci a urmasilor vostrii în veacul vecilor ... Amin!"

Apoi însusi-va va iesi în vederea dusmanilor, îngroziti, călare
înarmatu, săgetând ucigător din ochii săi straşnici, limpeziti de ceaţa
mortii îndelungate.
Oastea lui va fi el. si sângele său va sui pân' la
coamele cailor si poporul lui "sveti Stefan cel Mare" va avea atunci
pretutindinea pace si fericire. 
Iară el se va culca iarăsi în mormântu
lui di la Putna dormind cu dreptii, sub steagul Tării Moldovei si a
Domnului Dumnezeu!

GOD - The Waiting


God - The Waiting
Wait, wait, wait ... for the eternity moment
Wait, wait, wait ... for the moment of eternity
Wait, wait, wait ... for the unknown love!

The air that both breathe
Even if we lose our ways
We run away from the world
The clarity of your image is alive!

As your warm closeness
You're cursed to be invisible
I'm cursed to be a part of you
You're my invisible confessor!
And I confess to you
My divine unshared love
I've sinned by not knowing you
I've sinned by not touching you
"In Manus Tua Domine".
I miss you I love you
But I'll hide myself
I'll run away from your hot love
But I'll come back to it and you
You punished me to be happy
From happiness my death shall come
You condemn me to love loving
From love to rise
All the holly things you
Killed me!

Goosebumps..

Dacă ştiaţi că un Stradivarius sună superb, eu tocmai am aflat cum sună TREI într-un cvartet, acompaniate de un pian.



De când au început, pur şi simplu au început să îmi transmită o poveste, cu trei surori care fac zarvă (în armonie) până când mama (pianul) le potoleşte, lăsându-le să îşi spună pe rând povestea, durerea, bucuria, la final unindu-se în spiritul familiei şi depăşind momentele grele împreuna, susţinându-se reciproc. Şi toate astea în 3 minute. Asta înseamnă putere de emisie, talent şi frumuseţe.
 


Akiko Suwanai (Stradivarius violin "Dolphin", 1714), first violin;
Viviane Hagner (Stradivarius violin "Sasserno", 1717), second violin;
Yuki Manuela Janke (Stradivarius "Muntz", 1736), third violin.
& Yumiko Urabe, piano.

Teren de vis - L.E. - poze

Sâmbătă am fost într-o plimbare de serviciu şi am avut de măsurat doua imobile pentru verificare suprafață şi întocmire cadastru în Drajna de Sus. Ştiind că primul era în Vălenii de Munte eram bucuros că ies din zona urbana cu parcă prea mult beton şi asfalt pentru căldurile astea şi într-un fel eram uşor nerăbdător. Spun într-un fel pentru ca ma resimţeam uşor de noaptea ce se încheiase prematur, zdrobită în zori de zi de nişte alarme nemiloase. Cât despre al doilea imobil, habar nu aveam unde era. Odată porniţi la drum îmi las capul sa cada opintindu-se când în tetiera când în geam, boscorodind în gând încă o dată alarmele nepotrivit de matinale. M-am trezit când am intrat pe minunata autostrada A3 care are restricţii de viteză 100 km/h. Cu un mic ocol pe lângă Ploieşti, am ajuns în Văleni şi ne-am ocupat de primul cadastru cu un singur eveniment aparte, era să îmi composteze mana o minunata căţeluşă (corcita din ciobănesc carpatin cu ceva jăvrotenie de munte că era cât mine ridicată în două lăbuţe) ciobanesc bucovinean pe nume Tara sau Mara. Cred ca m-a plăcut prea mult, pentru că după ce a stat la mângâiat cinci minute şi am vrut să mă apuc de treaba, a sărit să-mi înhaţe mâna, ca amintire probabil.

Iată şi jucăria cerând atenţie

După ce toată treaba a fost terminată aici, am pornit spre Drajna de Sus unde era al doilea loc în care trebuia sa măsuram. Când am ajuns acolo proprietatea nu ieşea cu nimic în evidenţă..asta până am întrat în curte.

Terenul începea la acelaşi nivel cu strada si continua pentru aproximativ 8-10 metri, după care urma o pantă care scădea nivelul terenului cu aproximativ 3-4 etaje de bloc lăsându-te apoi pe un platou superb cu o deschidere de aproximativ 30 x 100 [m].
La câţiva metri de la baza pantei începea o casă/cabană făcută complet din lemn, destul de mare, dar făcută cu bun gust. Urma o zonă liberă numai cu gazon şi într-o laterală un ansamblu de grătar-cuptor-blat-chiuveta care te îmbia la activităţi de weekend, nu la măsurat. Un vin bun, un jar mic şi o pătură la umbra copacilor şi n-ai ştii când a trecut ziua. Revenind, după zona asta pe margini sunt câteva rânduri de copăcei care ţin până la capătul proprietăţii. Acolo, alte surprize frumoase, la câţiva metri în spatele curţii trece un râu micuţ, iar ceva mai în dreapta (8-10m) e un izvor cu o apă foarte foarte bună. Citând o băbuţă care lua apă de acolo "E apă bună maică, fierbe fasolea bine în ea". 

După aproximativ două ore de măsurat pe 40 de grade sub un soare pârjolitor, am fugit la izvor şi m-am bălăcit ca un copil mic, aruncând pe drum tricoul, telefonul şi portofelul. Asa bine m-a răcorit că imediat mi-am revenit. Apoi am urcat panta şi parcă inspiram peisajul cu fiecare respiraţie. Totul era asa cum îmi doresc să fie, teren în pantă cu platou, copaci şi râu şi chiar mai mult şi izvor. Tot ce lipsea din peisaj era căsuţa, care ar fi fost un pic mai mică şi mai cochetă şi doi pufoşi mioritici zburdând prin curte. Abia aştept să le am pe toate astea şi încă ceva anume în plus.

Oamenii sunt nişte norocoşi pentru ce teren au reuşit să cumpere şi cred ca vor avea momente prea frumoase acolo. La ce stare oferea terenul, greu să nu ai. E ca un încărcător de baterii umane.

Când reuşesc voi reveni şi cu poze.

 L.E. - Poze

Ştiu că am întârziat puţin, dar iată o poză de sus.

Click pe poză pentru dimensiunea originală