Romanu e dastept!!

..drumul de la serviciu nu se lasa pana nu imi serveste cate o perla..azi, eram in autobuz, traseul 35b si imediat ce ne`am urcat lumea isi composteaza biletul..face o persoana, mai face una, fac vreo 4 persoane si aceste minunate compostoare mai fac pauze, sa respire sarmanele si se trezeste un mos (care astepta sa isi faca biletul si aparatul il refuza cu nonsalanta) sa urle la sofer..DA DOM`LE DRUMUL LA COMPOSTOR!!!(* cat se poate de serios si enervat ca soferul a oprit compostorul)...

sa rad, sa plang sau ce sa fac...ca e deja penibil si e la nivel national...ce treaba are soferul cu compostorul?poate sa le opreasca doar cand scoate cheia din contact, dar autobuzul mergea! unii nu pot..si daca nu pot..nu pot..


*respectivul cetatean este cel de pe scaun, din spatele compostorului...

Mentalitatea romaneasca vs politie

Azi, ma intorceam de la serviciu cu autobuzul, drept pentru care, urechile imi sunt supuse multor idiotenii zilnic..asta e..astazi am ramas putin pe ganduri, pt ca e ceva de caz major, ceva ce cuprinde multa lume..boala pe politisti..i`am pus pe toti in aceeasi oala fara sa tinem cont ca unii poate sunt diferiti de altii...da asa e omu, se ia dupa multime..la iesirea din ploiesti, spre DN1 era un filtru de politie care oprisera un cetatean..motivele nu le cunosc..dar ce m`a deranjat a fost reactia unor batrani aflati in spatele meu..citez " I`a uitate ma, au iesit la atac, la atac, fomistii!!"(imi pare rau ca nu pot reda si patima, dispretul si ..poate ura cu care au grait ) i was like... WHAT THE FUCK??? a ajuns omu sa fie luat in batjocura doar pt ca isi face meseria?? mdea, trist..sa fie asta normalitate?sa fie asta mersul normal al lucrurilor??sincernu cred, dar ce putem face daca majoritatea nu e in stare sa deosebeasca orezul de neghina..bagati tot orezul la un loc cu neghina si mancati sa va saturati...iar ajungem la ipocrizie...detest atitudinea de indiferenta a unora...i`as lua pe toti rand pe rand si le`as da cate putin din ce trebuie pt a le deschide ochii, caci omu pana nu isi rupe curu de cate cazaturi a luat nu se invata..suntem ..si vom fii..ceva de speriat strabunii...nu exista decat vreo 5 cuvinte care ne pot descrie pe noi, ca natiune..si acele cuvinte ma fac sa mai simt cum o fasie din suflet se desprinde incet si dureros iar, lasand in urma doar amintiri si visuri de care nu suntem demni..Afirm cu tarie faptul ca sunt roman, doar pt cinstirea stramosilor, caci mi`e rusine de fratii mei de azi..las mereu aceleasi intrebari de ridicat, pt fiecare in parte, asa cum simte sufletul tau..poate intr`o zi o sa gasesti raspunsurile si vei lua atitudine, vei face ceva , incepand cu tine, apoi cu cei din jur, apoi cu cei din jurul grupului si tot asa...step by step ...dar...e greu si drumul e`n urcus, iar boii au obosit....



*am rectificat ..ce face bacu din om

Veverita la +30 de ani

Eram la serviciu si in apropierea mea se strang 4-5 femei (varsta medie pe la 35 ani) care isi dadeau cu presupusul in legatura cu diverse produse alimentare..discutie total neinteresanta, dar pe care n`o puteam evita, fiind prea aproape de ele..lucrul care m`a facut aproape sa scap baxurile din brate a fost atunci cand una dintre ele a pus mirifica intrebare " mai, dar ce este "TON"?...raspunsul i`a fost soptit, dar reactia ei a fost geniala.." Aaaaa, e pesteee?!?!?!?"..

nu papusa, e strutz!!!....cum se poate ma...la peste 30 de ani!?!?!?!?!?!?!??!?!
...no further comments...e prea de tot...imi aduce aminte de faza cu jessica simpson...alta veverita...

Stramosii hiperboreeni

Despre originea traco-getă a mitului hiperboreenilor

de Monica Dascălu

Ţara hiperboreenilor este adesea pomenită în mitologia greacă. Nimeni nu ştie exact unde se află ea, dar se presupune că undeva în nordul extrem, fără doar şi poate, dincolo chiar de ţinutul dinspre care suflă Boreu, vântul de miazănoapte. Unii istorici consideră că pentru greci Hiperboreea era un fel de paradis îndepărtat, de sălaş al Preafericiţilor. Acolo era ţara viselor, a tuturor prunciilor şi a vârstelor de aur. Apollo trăise acolo în tinereţe, tot acolo se născuse Leto, mama lui şi acolo se întoarce el după fiecare ciclu astral de 19 ani. Se spune că un hiperboreean, pe nume Olen, ar fi întemeiat oracolul din Delfi, iar Pitagora trecea drept reîncarnarea unui hiperborean. Hiperboreanul era considerat a fi un fel de supraom, care trăieşte în fericire şi înţelepciune şi este înzestrat cu puteri magice.



Poporul fabulos al hiperboreenilor trăia, după cea mai mare parte a scriitorilor greci, într-un ţinut situat la nordul Eladei. Se pare că Hesiod îi menţionează pentru prima oară, apoi epigonii lui Homer. Cât despre Herodot, acesta consideră tot ceea ce se povesteşte despre Hiperboreeni este o născocire, justificând aceasta prin faptul că Sciţii, care locuiau la nord de Grecia nu vorbesc despre ei şi nu-i cunosc. În schimb, Herodot povesteşte ce spun oamenii din Delos privind Hiperboreenii. Mai târziu, ei sunt menţionaţi de Pausanias, Pindar, Hellenikos, apoi de Diodor din Sicilia, Pliniu cel Bătrân şi Clement din Alexandria.

Cât despre etimologia numelui lor, după Antici, Hiperboreenii ar fi cei care locuiesc dincolo de vântul din nord, Boreas, şi dincolo de munţii Fipes (Phipees), munţi fabuloşi din nordul Sciţiei, într-o ţară caldă. Etimologiile moderne nu par mai exacte. Dar legendele despre Hiperboreeni diferă la templul din Delfi şi la cel din Delos. La Delfi, se afirmă că faimosul oracol a fost fondat de hiperboreeni, care l-au asociat cu Apollo, şi că acesta călătorea în ţara hiperboreenilor într-un car tras de lebede albe. Nimeni nu poate găsi drumul care duce în ţara hiperboreenilor, unde nu se poate ajunge nici pe pământ, nici pe mare. Doar eroii şi cei pe care zeii îi îndrăgesc pot ajunge acolo. Hiperboreeni, se spune la Delfi, trăiesc o mie de ani, mereu tineri, fericiţi şi bucuroşi, căci nu există la ei boală, oboseală sau bătrâneţe. Toţi cântă şi dansează în onoarea lui Apollo, zeul luminii. În plus sunt vegetarieni, sunt oameni paşnici, drepţi şi prietenoşi. Se spune că ei i-au ajutat pe greci să respingă invazia Galilor în 279 î.e.n.

Totuşi la Delos se spuneau alte lucruri despre Hiperboreeni, care erau, după preoţii templului, fericiţi, mereu tineri, pioşi, drepţi, paşnici şi dotaţi cu puteri miraculoase. Ei trimiteau la templul din Delos daruri acoperite cu paie, prin vecinii lor sciţi. În acele timpuri antice, aceste daruri soseau la templu aduse de fecioare sfinte însoţite de cinci hiperboreeni. De altfel, două din aceste fecioare ar fi fost înmormântate la Delos. Un alt hiperboreean, Abasis, ar fi purtat o săgeată în jurul pământului fără sa mănânce nimic în acest timp.



Mitul hiperboreenilor e de aproape înrudit cu mitul vârstei de aur, a câmpiilor Elisee sau a Insulei Preafericiţilor. Anticii au căutat să localizeze ţara hiperboreenilor în numeroase regiuni mai mult sau mai puţin îndepărtate: insula Thule, o altă insulă situată aproape de India, în Irlanda, într-o insulă dincolo de Atlantic, într-o insulă aproape de Arabia, în Marea Mediterană, dincolo de Himalaya etc.



Dar dincolo de toate, poveştile despre Hiperboreeni nu sunt atât de fantastice şi imposibil de admis cum cred unii istorici. Într-adevăr, de ce nu ar fi posibil să fi existat la nord de Grecia grupuri de oameni religioşi care să semene prin multe trăsături cu aceşti fabuloşi oameni virtuoşi, înţelepţi, paşnici, vegetarieni şi celibatari? Şi asta cu atât mai mult cu cât asemenea oameni au existat într-adevăr, aşa cum vom arăta în continuare, ei fiind chiar strămoşii noştrii, dacii.



De altfel, Iliada atestă existenţa unor oameni foarte religioşi la nordul Dunării, în timpul războiului troian. În cântul 8, versurile 6-8 se spune: “Zeus contempla ţara tracilor, cavaleri pricepuţi: pământul Misienilor, experţi în lupta corp la corp, cea a Hippimolgilor, ţara Gallactofagilor, cea a Abioi-lor, cei mai drepţi dintre oameni”. Termenul “Hippimolges” înseamnă “cei care mulg iepele” şi “Galactophages” sunt “cei care se hrănesc cu lactate”. Toţi aceştia sunt traci, deşi Strabon afirmă că cele trei popoare menţionate anterior aparţin neamului Sciţilor. Aceasta este imposibil, pentru că Sciţii au venit în Europa în secolul 7 î.e.n, iar războiul troian a avut loc în sec 13 sau 12 î.e.n. Deci aceste trei popoare menţionate erau trace şi locuiau la nordul Dunării.



Sensul denumirii de Abioi este mai greu de explicat, selectăm câteva posibile variante: “cei fără familie, care trăiau fără femei” sau “nomazi, oameni săraci, fără arc”, sau “oameni liniştiţi, paşnici”, sau “cei care au viaţa lungă”. Textul lui Homer susţine ideea că aceşti Abioi erau cei mai drepţi dintre oameni şi numele lor indică faptul că sunt oameni religioşi din moment ce trăiau în celibat (ceea ce pentru lumea greacă era un act eroic). Abioi-i se hrăneau cu lapte, erau vegetarieni şi acest ascetism se datorează doctrinelor religioase (de fapt, tehnicilor spirituale) pe care tracii le practicau, după cum arată Posidonios, citat de Strabon.



Unii istorici afirmă că marele iniţiat dac Zalmoxis a fost contemporan cu Pitagora (şi chiar că ar fi fost discipolul lui, afirmaţie care, spune Vasile Lovinescu, trebuie atribuită incredibilei semeţii a grecilor. Vasile Pârvan consideră şi el această ipoteză ca fiind naivă şi citează diverşi istorici care menţionează faptul că de fapt Pitagora a fost un discipol spiritual al tracilor). Oricum ar sta lucrurile, este clar că spiritualitatea dacilor nu începe cu Zalmoxis şi nici vegetarianismul în cazul lor nu provine de la şcoala lui Pitagora, deoarece, repetăm, acesta a trăit în secolul 7 î.e.n.



Se presupune de altfel că ceea ce a adus nou Zalmoxis în practicile spirituale ale dacilor a fost folosirea camerelor subterane sau a grotelor pentru asceza spirituală, în scopul atingerii nemurii. Aceşti aceşti fermi trebuiau să trăiască izolaţi, departe de zgomotul satelor şi de locuitorii lor. Ei trebuiau să trăiască ascunşi, de altfel locuiau destul de mult în grote. Viaţa misterioasă a adepţilor lui Zalmoxis, care trăiau ascunşi în peşterile lor, nu se căsătoreau, erau vegetarieni şi refuzau bunurile lumeşti, poate cu siguranţă să fi fost sursa istorică a mitului hiperboreenilor, din moment ce discipolii lui Zalmoxis trăiau în munţi unde se aflau peşteri, în Carpaţi, la nordul Dunării şi al Greciei.



O vizune mai elaborată asupra mitului hiperporeenilor este prezentată de Vasile Lovinescu în lucrarea sa “Dacia hiperboreeană”, care ne prezintă o abordare iniţiatică a istoriei, asociată cu o geografie sacră a Planetei noastre. În această viziune, poporul iniţiat al hiperboreenilor migrează în diferitele cicluri istorice în zone geografice cu o semnificaţie sacră aparte. Şi, am completa noi, în aceste zone speciale se află în diferitele etape istorice proiecţia în planul fizic a Shambalei, centrul spiritual al panetei. Una din etapele acestei migraţii a hiperboreenilor a fost în Dacia, iar tradiţia spirituală dacică este “urmaşa” culturii lor. (Insula Şerpilor mai era numită şi Insula Albă sau Leuce, şi templul lui Apollo care a existat aici, ale cărui ruine există şi azi, ca şi toponimia din zonă atestă această conexiune). Muntele Omu, numit în popor “Osia lumii” sau “Buricul Pământului” este axul central al geografiei sacre a României.



Originea poporului arian



În tradiţia orientală se arată că originea poporului arian trebuie căutată în munţii Carpaţi, unde s-a aflat anterior zona de proiecţie a Shambalei, zonă care va redeveni centrul spiritual al planetei înaintea încheierii actualului ciclu planetar. O dovadă inedită a acestei origini este prezentată în lucrarea lui Nicolae Miulescu: “Dakşa, ţara Zeilor”, care din păcate este greoaie pentru cel care nu cunoaşte mitologia indiană şi epopeele istorice indiene. În esenţă, Miulescu dovedeşte cu argumente lingvistice faptul că principalele episoade ale acestor epopee/mituri s-au desfăşurat în Dacia, prin faptul că numele localităţilor şi a personajelor se regăsesc în multe nume de localităţi, munţi sau râuri păstrate până în prezent, iar acestea sunt şi grupate conform miturilor sau povestirii respective.

Desigur că unii pot fi sceptici în ceea ce priveşte aceste asemănări, dar uluitoarele “coincidenţe” îi vor pune pe gânduri. Poate ar mai trebui menţionat că actualmente, limba care este considerată (de către lingvişti) a fi cea mai apropiată de română este catalana (vorbită în nordul Spaniei), şi nici măcar cu această limbă nu există atâtea corespondenţe de nume ca în acest caz.

Luni..

..ce inseamna luni pt tine?poate fi o zi ca orice alta, nu?..sau poate fi ziua in care mizeria vietii iti mai plezneste un pumn in gura..luni, ora 19.59, mult asteptatul tramvai (5) isi face aparitia.Cativa drojdieri isi misca corpurile din minunata bodega catre statie.Usile se deschid incet, parca prea incet pt dorinta pe care eu si restul oamenilor o aveam de a urca ..uracam atat de repede si hotarati sa prindem un loc incat nu am simtit mirosul de urina semiuscata ce plutea in primul vagon dar nasul si`a intrat in atributii in primele 3 secunde dupa ce m`am asezat..mirosul mi`a amintit de gangurile intunecoase din sighisoara in timpul festivalului medieval..instinctiv ma ridic (scaunul pe care imi odihneam oasele putea fi imbibat cu minunatul lichid semigazificat) si ma duc catre spatele tramvaiului..surprinzator am fost singurul care a facut asta (le placea mirosul sau erau obisnuiti??).. pt a evada din aburii minunatului parfum caci aveam de mers cam o jumatate de ora, dar norocul te da din lac in put..a...
in al doilea vagon constat ca sunt prea multi tigani beti dpa gustul meu asa ca imi continui drumul.La inbinarea dintre vagonul 4 si 5 era liber..doar un betiv pe un scaun mai bolborosea cate ceva..ma opresc si din plictiseala studiez putin respecivul turmentat..arata ca ultimul betiv, cu o geanta prafuita sub picior si 2 sacosi pe jumatate pline (nu vreau sa`mi imaginez cu ce), cu hainele vechi si murdare, cu o dantura aproape inexistenta dar cu un comportament care lasa sa se mai vada un pic de bun simt..omul respectiv a avut parte de o educatie dar experientele de viata prin care a trecut l`au distrus efectiv..el era oarecum fericit, ca orice betiv notoriu, zicea de toate dar incerca sa nu supere pe nimeni..daca te deranja tonul si te uitai spre el te saluta respectos si isi cerea scuze..casca frecvent..isi acoperea gura cu mana.. vad o gramada de oameni care au parte de o educatie medie si poate peste care nu fac asta cand sunt in public...recunosc, nici eu nu o fac mereu, dar el o facea..mainele lui erau mainile unui om care muncise toata viata si care a fost inghitit si scos pe partea cealalta, lasat in urma, lasat doar cu viciile si in dacaderea lui continua..momentul in care pumnul dur al realitatii m`a atins a fost cand respectivul a inceput sa se pise pe el si nici macar nu si`a dat seama..este inuman efectul perioadei de "tranzitie" prin care generatia parintilor a trecut si trece si este inuman procesul de indobitocire sistematica a generatiilor de tineri, proces care face multe victime din pacate pt viitorul tarisoarei noastre..cat trebuie sa mai induram pt greselile unor idioti care nu au vazut si care nu vad afara de interesul propriu si cel al acolitilor?? cat timp trebuie sa stam sa mancam rahatul pe care ni`l ofera ca festin? Cat timp o sa ne mai hranim cu intoxicarea informationala pe care dragii nostrii alesi ne`o ofera???
E CHIAR ASA DE GREU SA GANDESTI !?!?!
Nu suntem un popor de imbecili, din contra, romanii sunt oameni cu potential intelectual, numai daca arunci o privire asupra descoperirilor facute de romani pe parcursul istoriei poti intelege asta si totusi ne lasam influentati de niste profitori si invadatori, ne lasam tara deschisa la jafuri!! Pana cand?..pana cand....Cand vom avea curajul sa ne aparam drepturile?si nu numai pe ale noastre, dar in primul rand pe ale strabunilor care si`au facut datoria asa cum noi (ultimile generatii) nu reusim sa o facem ,apoi drepturile urmasilor..in aceasta lupta noi putem cadea victime, dar cu sens, pt progres nu in zadar. De unde va cadea un om drept vor iesi mai multi care ii vor calca pe urme, dar trebuie sa folosim darul pe care l`am primit toti cand ne`am nascut..creierul, fiecare in potenta lui, dar la capacitate cat mai mare, pt a reusi sa combatem uraciunea vietii in care ne zbatem acum..caci viata nu e menita sa fie urata ci frumoasa si avem toate posibilitatile sa o facem, numai ca se prefera dreptatea doar pt unii..si nici macar nu schitam un semn de dispret , durere sau revolta atunci cand ni se ofera sansa de a FACE ceva concret..unii poate ca nu au primit`o, altii poate ca nu au vrut`o, sau poate a nu se lupta pt ea, caci vorba aia, Dumnezeu iti da, dar nu`ti baga`n traista..Invatati sa va luati viata in mainile voastre si sa traiti dupa legile vietii normale si libere cu adevarat, impunandu`va cand trebuie si cand aveti dreptate. Nu ezitati sa recunoasteti cand gresiti caci din victorii nu invatam nimic!Un om a zis "infrangerea de azi poate fi preludiul victoriei de maine" nimic mai adevarat..tot ce trebuie sa facem e sa invatam sa traim ca oamenii, in omenie si bunatate nu in ....nici nu am suficiente cuvinte pt a prezenta situatia generala a Romaniei..

si toate astea au inceput de la o amarata zi de luni..amuzant cum loveste viata uneori..un comic negru..macabru..realitatea de azi