Lucruri de stiut ca barbat

Fiind o persoana care a fost motivata de dorinta de a sparge tiparele in care m-am aflat la un moment dat, am avut parte de mutle experiente care m-au calit si m-au facut sa invat multe si sa inteleg mai bine rolul unui barbat intr-o relatie si familie. Rol care pentru foarte multi este inlocuit cu un surogat implementat gratie factorilor media si a pierderilor valorilor etice si morale care construiesc si dezvolta verticalitatea unei persoane.
Un om, fie el barbat sau femeie, fara o verticalitate morala si spirituala isi va lua lectiile de viata din cadrul "turmei". Din punctul meu de vedere, sufletele dominante, care in majoritate sunt barbatii, trebuie sa invete ca din "turma" generala sa se poata evidentia si sa se desprinda de ea luand sub ghidajul si indrumarea sa acele persoane pe care le poate indruma spre mai bine, corespunzator nivelului sau de evolutie
Este o responsabilitate pe care ne-o asumam in momentul in care deschidem ochii in lumea aceasta si pe care o avem de indeplinit cat de bine ne sta in putinta.

Asta este unul din rolurile principale ale noastre, de a indruma, creste si dezvolta niste valori benefice in cei din jurul nostru. Fie ei familie sau nu. Daca sunt in jurul nostru, e datoria noastra sa le punem la dispozitie, prin exemplu personal in primul rand, o cale pentru dezvoltare personala. Atunci cand persoanele dintr-un grup sunt individual puternice pot spori puterea de dezvoltare a intregului grup si astfel cresc cu totii cat timp exista cineva care sa ii poata coordona si mentine in armonie. 

Spun aceste lucruri pentru ca am vazut cu tristete cum acest rol este in buna masura uitat, inlocuit si ignorat de foarte multi si asta duce in definitiv la decaderea unei comunitati. Trebuie sa existe acesti stalpi de sustinere, trebuie sa existe aceste persoane care sa ofere un tel si un scop pentru care ceilalti sa se mobilizeze si trebuie sa oferim o viziune pozitiva de ansamblu. Am spus comunitate..usor hilar, nu? si cam trist in acelasi timp, caci nu pot sa spun ca mai avem asa ceva. Avem indivizi, avem grupuri de interes, avem mase de oameni prostite si dirijate intr-un sens prapastios.

Dorinta de lupta, de evidentiere, de afirmare, de ridicare si imbunatatire a nivelului de trai, dorinta de a ajuta neconditionat, de a creea si dezvolta o comunitate, un nucleu de bine care sa se poata extinde, vointa de a sparge tiparul de "roman = lenes, hot, profitor, prost, usor de manipulat, etc etc". La baza noastra avem o esenta de oameni buni, saritori, muncitori, inteligenti si puternici, capabili sa ne impunem si sa razbim cand e cazul, dar am uitat pe parcursul istoriei si am fost hraniti niste idei si principii vicioase care sa ne faca sa ne indoim de noi si de potentialul nostru, care sa ne faca la nivel subconstient sa acceptam si sa ne dorim o subjugare.

Aceste nuclee de putere pe care le putem crea prin care se poate dezvolta o comunitate si de acolo mai mult sunt bazate pe acesti oameni, mici lideri si coordonatori, fie ca e vorba de un grup de prieteni sau de o familie. Asa se pun fundatiile unei comunitati, plecand de la formula de individ, apoi familie, cerc de prieteni si apoi o grupare de oameni cu interese, principii si valori morale asemanatoare.

Asa ca dragii mei barbati dominanti, folositi-va de puterea pe care o aveti in nucleul vostru spre bine. Dezvoltati-va mentalitatea, eliberati-va de principiile invechite care ne-au dus in starea asta, indrazniti si visati spre mai mult, spre mai bine, invatati sa va ascultati sufletul si indrumati spre evolutie nu spre regres.

Manifestati vointa de a schimba, de a ne elibera de starea in care ne aflam acum, chiar si doar la nivel interior, pentru ca o veti insufla celor din jur la nivel subconstient cel putin. Asta este un mic pas pe care il putem face pentru a ne fi noua mai bine.

Nu va mai cramponati ca nu poti schimba nimic in tara asta, ca puterea e la altii, ca esti ca individ lipsit de putere. Varfurile sunt date intotdeauna de masa care le ridica iar acum avem varfurile pe care le meritam ca popor tocmai pentru ca ne-am individualizat si ne-am separat unii de altii. Ca individ nu ai putere, ca grup este deja altceva.

Cateva sfaturi care inglobeaza niste principii simple dar bune de viata.

Avem viata pe care avem curajul sa o avem. Daca sunteti nemultumiti sau nefericiti sa nu dati vina pe cei din jur. Este pentru ca nu indrazniti la mai mult. Asa ca indrazniti!

<< Pic source >>

A doua zi de La multi Ani!

Cum ma asteptam, mult mai multe telefoane primite a doua zi:))de, pt unii e mai usor sa tina minte ziua de 8 in loc de 7:))) dar nu asta ii baiu, ca ma stiu si eu cu musca pe caciula....

Baiu e ca de la ora 09.17 !!! o inceput telefonu sa bazaie la capu meu...si nu o data...si nu un pic...n-ai sa vezi, bai era tare pusa pe treaba respectiva de suna:))...la 09.34 isi incearca iar norocu...iar bzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz.....eu..infig capu mai adanc in perna si dau drumu la balutza in timp ce zbor mai departe in visele mele....09.54 sms....10.14 telefon..a vazut ca nu raspund apoi a dat sms...si tot asa pana pe la 11..cand s-or potolit. Apoi, pe la 13.30 imi fac elan si ma arunc din pat..nu fac 2 pasi ca revine persoana de la ora 9!!!!!! evident l-am lasat sa sune linistit...

Mai oameni...intrebare de bun simt, ca poate sunt eu defect...ma rog, mai mult ca de obicei..Mi se pare mie sau chiar e aiurea sa suni pe cineva Duminica pana-n ora 12 sa-i spui la multi ani?

Zic si eu, na, duminica, poate omu sambata o petrecut si el olecuta ca de, luni serviciu si alte cele...nu suni omu asa dis de dimineata..lasi si tu ca nu se supara ca il suni pe la 17.00, in schimb pe la ora 12.00 poate omu serveste micu dejun (gogonele) cu un pahar de zeama de muraturi si nu ii arde de voci tipatoare si surescitate..zic si eu:))


Acum nu trebuie sa intelegeti ca m-am suparat, nici vorba. Va multumesc pt ca ma bagati in seama si pt ca imi mai si faceti urari faine(unii :)) ) dar le-as aprecia si mai mult pe la amurgu zilei..


Va pup si va multumesc pentru ca imi sunteti prieteni (da, va pup selectiv)



Si ca sa vezi ce fac o aniversare si o onomastica am constatat ca oameni cu care nu m-am mai vazut...de la 5-6 luni pana la 2 ani inca "ma mai tin minte"...pe voi va pup mai mult! - aici fara selectie pt ca ..eh, stiu ele de ce -

Be more SLEEP FRIENDLY!! or i killz you :)

Mai dragii mei...Eu inteleg ca ma aveti drag la suflet..ma rog..unii macar:)) altii poate au vrut sa se spele repede pe maini de treaba si sa isi vada linistiti de zi :)), dar - si asta asa, ca sfat pentru anu ce urmeaza - dragii mei, telefoanele si sms-urile cu la multi ani se dau dupa ora 13.00, cand e mult mai probabil sa fie treaz si sarbatoritu:))

Ca na, vorba aia..oameni suntem si un ficat avem:)) si are si el nevoie de cateva ore de somn sa se recupereze pentru noaptea urmatoare:))

Cu alte cuvintele. Multumesc celor ce m-au felicitat pana la ora asta, si le multumesc si mai cu foc celor care o vor face de acum in colo..voi astia primii porimiti o bere in minus:)))



--
PS. da, stiu, nu am mai scris nimic de muuuuuuuuuuulta vreme...cand nu ai timp parca n-ai nici chef si rar idei..iar despre subiecte sociale nici ca mai scriu ceva...las prostii sa fie prosti la ei acasa si nu si pe blogul asta...


--
In alta ordine de idei, nu stiu cand voi mai scrie, asa ca profit de ocazie sa felicit in special domnisoarele si de ce nu si doamnele, iar mai apoi pe domnii ce maine isi serbeaza ziua de nume.

Sa ne impleticim (corzile vocale) cu stil (valabil pentru domnisoare..strict!)

Minunatele carenţe

O mică întâmplare recentă - amuzantă pt mine, dar serioasă pt altcineva - m-a determinat să scriu acest articol pe care îl aveam în plan de mai de mult, dar mi-a fost lene şi nici nu e de mare interes, dar să-i dau drumul..


Spre norocul meu, am avut ocazia si oportunităţile să discut cu multe persoane, atât fete cât şi băieţi, despre problemele lor personale dar şi de cuplu. Spun ocazia pentru că îmi face plăcere să analizez situaţiile şi să le înţeleg oamenilor modul de gândire şi de acţionare. Asta m-a ajutat mult în interacţionarea cu oamenii, fie într-un mod formal sau informal.
Mare parte a problemelor (şi aici mă refer strict la relaţiile stabile) sunt cauzate de paranoia, de lipsa de experienţă, de naivitate, de gelozie, posesivitate şi ipocrizie (da, mai sunt multe).

Naivitatea şi lipsa de experienţă nu pot fi scoase din ecuaţie, ele sunt prezente până când respectivul ins începe să înţeleagă mersul lucrurilor.


Voi evideţia un pic ipocrizia din mentalitatea multora..

• gelozia - De ce apare acest sentiment? Ce îl alimentează? Să fie lipsa de încredere acordata partenerului, dar de la care ai pretenţia să aibe încredere în tine?! Eşti atât de atent la tot ce se întâmplă în lumea lui încât îl sufoci şi îl faci să se distanţeze de tine, de aici neuronii tăi încep şi clădesc nişte scenarii de îţi încreţeşte părul, de aici ajungând la
• paranoia - începi si îţi pui toate resursele la bătaie, doar ca să ai certitudinea că cel de lângă tine nu îşi face de cap, dar (şi ăsta e un dar pt bărbaţi în principal) dacă doamna soartă îşi face şi ea de cap şi te pune într-o situaţie în care ţi se oferă o distracţie de o noapte, poate chiar doar de cateva ore - no strings attached - cu o acea persoana potrivită pt aşa ceva, puţine sunt cazurile în care băiatul/bărbatul va respinge oferta şi va merge acasă. Mai puţini dintre aceştia işi vor vedea de viaţă fără să piardă câteva momente în zilele urmatoare fără să nu le pară rău de ce au refuzat.Dar dacă doamne fereşte cel de lângă noi face aşa ceva, e vai şi amar. Asta iar arată cât de ipocriţi suntem cu toţii.
  
• posesivitatea - apare în stransă legătura cu gelozia. Să te ferească Dumnezeu să dai peste unu gelos şi posesiv (analog pt femei) şi să ieşi la bere cu acel cuplu. Să vezi acolo ochii de vultur cum te ard la orice mişcare din preajma partenerului(partenerei), chiar dacă tu te întinzi după scrumieră sau altceva total banal. Sau, să faci glume interpretabile..văleleeeeuuu..păi simţi cum te fixeaza ochii aia care parcă ar mânca din tine (la modul rău); parcă şi auzi usor "Target aquired - Locked on target - Missile ready".. e penibil, ei sunt penibili, iar atmosfera devine din amuzantă într-una...mai puţin amuzantă, sa nu folosesc cuvinte grele.

Ce nu înţeleg este cum poţi să convieţuieşti cu o asemenea persoană. Să ai viaţa făcută raport catre partener, certuri peste certuri, probleme când cel de lângă tine se supără că în loc să suni de "9" ori pe zi, ieri ai sunat doar de "3/4" ori, pentru că ai muncit până peste poate..o mică paranteză - ce dracu găseşti să discuţi în minim 5 discuţii telefonice?? acasă ce îl/o mai intrebi?? Lasă frate omu în pace, vine acasă, dă raportul dacă e ceva ce are pe suflet să împărtăşească şi aia e tot.. - revenind..unde găseşti acele lucruri în relaţie care ar trebui să te facă să te simţi bine când te vezi cu el/ea? Păăăăăăi...ce..sex? găseşti persoane cu care să te freci bine prin baruri/cluburi şi ai şanse să nimereşti şi o persoana mai puţin rigidă..

Ipocrizia e în noi toţi, contează cât o manifestăm în relaţiile noastre. Nu judeca fără să cunoşti toate datele problemei, pentru ca subiectivismul la un loc cu paranoia iţi poate distruge instant puntea de legătura clădită între tine şi partener şi te găseşti singur dar cu orgoliul umflat. Nu stiu cât de practic este sau corect faţă de persoana pe care spui că o preţuieşti. Carenţele personale cat si carenţele de cuplu trebuiesc rezolvate dacă vrei să duci o viaţă de cuplu de care să te bucuri.
Problema e că nu se mai cultivă acele valori etice, morale care să iţi deyvolte mentalitatea într-un mod constructiv..acum, 80% din ce ne înconjoară ne educă în dezvoltarea agresivităţii, orgoliului, indiferenţei, prostiei, imoralităţilor, etc...


Un amic mi-a spus la un moment dat ca ar face orice să îşi rezolve problemele mai puţin să lucreze pe el însăşi..asta e iar o idioţenie cruntă cu care suntem bombardaţi..Din tine pleacă totul! Dacă tu eşti orgolios, gelos, etc, cum poţi să crezi, pt o secundă chiar, că poţi avea luciditate şi pragmatism în rezolvarea problemelor cu care te confrunţi?

Pe final câteva întrebări la care vă rog să raspundeti, sunt in căutare de explicaţii logice, cât şi de opiniile voastre..

1. Ce avantaje aduce relaţiei manifestarea acelor carenţe de către unul dintre parteneri?
2. Eşti dispus să rişti o relaţie bună doar pt că nu vrei să îţi controlezi defectele? Sau consideri că astea sunt nişte atuuri cu care ai fost "hărăzit"?
3. Ce urmăreşti într-o relaţie? Ce îţi doreşti de la cel de lângă tine?

Comentaţi după placul inimii, dar totuşi la subiect.