Băniţa - Tilişca

	Băniţa---harta Băniţa

Băniţa, com. în jud. Hunedoara, unde, la "Piatra Cetăţii" de la limita de V a bazinului văii Jiului (cca. 1000 m alt.), la 4 km E de sat, a fost descoperită o cetate dacică fortificată (sec. 1 a. Chr. - sec. 1 p. Chr.). Săpăturile efectuate aici în anii 1960-1961 au scos la iveală zidul de apărare al cetăţii construit din blocuri de piatră fasonată în tehnica dacică binecunoscută şi trei terase amenajate special şi întărite cu ziduri de piatră. În interiorul cetăţii au fost descoperite urmele unui sanctuar dacic cu romburi de piatră de genul celor cunoscuţi la Sarmizegetusa, temelii sau conturul unor construcţii de lemn, un turn de veghe construit din chirpici şi lemn, o platformă de luptă etc. Printre particularităţile cetăţii de la Băniţa se numără lăţimea mai mică a zidurilor de apărare care nu depăşeşte 2 m, precum şi felul ingenios de a îmbina tehnica de construcţie cu particularităţile reliefului stâncos. Cetatea este înconjurată de ziduri de piatră doar pe laturile de N şi S, cele de E şi V fiind apărate de pantele abrupte ale terenului. Printre descoperirile făcute la Băniţa se numără: ceramica dacică de diferite tipuri, unelte de fier, fibule de metal, vârfuri de săgeţi, brăţară de argint, greutăţi pentru războiul de ţesut, prâsnele de lut, pietre de râşniţă, tipare de lut pentru turnat obiecte de metal, creuzet etc.

	Localizare: judetul Sibiu.

Tilişca

La nord-vest de localitate, pe platoul piscului numit “Catanas” (712 m altitudine), ce prezinta vadite calitati strategice, cercetarile arheologice din anii 1959 – 1964 au dus le dezvelirea unei importante cetati daco-getice. Pantele de est si de sud ale dealului sunt foarte abrupte si de aceea nu necesita o intarire artificiala. Cele de vest si de nord, mai domoale si, in consecinta, accesibile, erau aparate de un puternic val de pamant si de piatra, cu sant interior, ce masoara peste 800 m lungime. Exista portiuni in care valul este dublu. In interiorul valului (ce masoara, la ora actuala, 7 – 8 m latime) s-au construit doua parametre de piatra locala, menite sa-i mareasca stabilitatea. Pe platoul superior al inaltimii au fost durate, din blocuri de calcar frumos cioplite (opus quadratum), doua turnuri. Zidurile acestora au doua paramentre, un pat-radiar din blocuri, ingrijit lucrat si un emplecton din piatra si pamant. Blocuri paramentului interior nu sunt prevazute cu scobituri in forma de coada de randunica, ceea ce inseamna ca grinzile prinse in blocuri paramentului exterior se opreau in emplecton, asigurand doar legatura cu aceasta. Grosimea zidurilor este de 2,12 m si erau continuate in caramida slab arsa.In interiorul incintei fortificate, atat pe platoul superior cat si pe terase, s-au descoperit locuinte, depozite si ateliere. Pretutindeni a fost scos la iveala un bogat si variat material arheologic constand din ceramica de luz ori comuna, lucrata cu mana sau modelata cu ajutorul rotii olarului, arme si in special unelte de fier ce au apartinut diversilor mestesugari. Ei prelucrau fierul, lemnul, bronzul ori metale pretioase. Dintre atelierele ce functionau in cetatea dacica de la Tilisca doua sunt foarte interesante. Unul dintre ele aduce un raport deosebit la elucidarea multiplelor probleme pe care le ridica domnia lui Burebista. Drumul catre cetate Zid din partea dreapta Incinta Stanci de intarire In doua incaperi s-au descoperit cinci socluri cladite din piatra legata cu pamant, pe care au fost asezate rasnite rotative din tuf vulcanic, iar intr-una dintre ele a existat si un cuptor de copt paine. Toate aceste edificii descoperite probabil reprezinta o brutarie. Cea de a doua descoperire, de-a dreptul senzationala, o constituie 14 matrite de bronz si trei mansoane de fier cu ajutorul carora se emiteau denari republicani romani. Matritele sunt perfect lucrate, de asa maniera, incît monedele batute cu ajutorul lor nu se deosebesc prin nimic fata de cele autentice emise interitoriile romane. Pe cele 14 matrite de la Tilisca sunt gravati in negativ denari republicani emisi intre 145 – 138 si 72 i.e.n. Cea din urma moneda ne asigura ca ne gasim in epoca lui Burebista. Acesta descoperire are o mare insenatate istorica este un exemplu foarte bun al inaltului grad de dezvoltare al daco-getiilor. Pietre din constructie Cetatea dacica de la Tilisca s-a ridicat peste o asezare hallstattiana. Inceputul ei pare sa dateze din secolul al 2-lea î.e.n., cea mai mare inflorire inregistrand-o în epoca lui Burebista. Cetatea era, fara indoiala, un important centru al unui trib sau, poate, a unei uniuni tribale pe care Burebista o va uni cu celelalte, constituind statul daco-getic. Vedere exterioara Vedere de sus Zid Sectiuni